Definita cuvantului sanctuar
SANCTUÁR, sanctuare, s. n. (Adesea fig.) Loc într-un templu sau într-o biserică socotit sfânt și interzis profanilor; p. gener. locaș de cult. [Pr.: -tu-ar] – Din lat. sanctuarium, fr. sanctuaire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sanctuar
NEUROMUSCULÁR, -Ă adj. Care aparține nervilor sistemului muscular. [Pron. ne-u-. / < fr. neuromusculaire]. Vezi definitia »
FUMOÁR, fumoare, s. n. Încăpere, mai ales lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. [Var.: fumuár s. n.] – Din fr. fumoir. Vezi definitia »
EXTRASTATUTÁR, -Ă, extrastatutari, -e, adj. Care este în afară de statut. – Din fr. extra-statutaire. Vezi definitia »
proschinitár, proschinitáre, s.n. (înv.) 1. capelă, mic paraclis. 2. carte de închinăciuni. 3. un fel de pupitru înalt pe care se află o icoană, așezat în centrul bisericii, aproape de altar; iconostas. 4. scăunel pe care se îngenunchează pentru rugăciuni. 5. loc de pelerinaj. Vezi definitia »
CUGUÁR s. m. puma. (< fr. cougouar) Vezi definitia »