iláci (-ce), adj. – Cu coarnele desfăcute. – Var. ilac. Mag. villás (Drăganu, Dacor., VI, 285). Tiktin și DAR plecau de la ilău. Vezi definitia »

PUNCI², punciuri, s. n. Aptitudinea unui boxer de a executa lovituri puternice, decisive; lovitură puternică, decisivă aplicată adversarului de un boxer. – Din engl., fr. punch. Vezi definitia »

TACI! arășel!, ciocu’ mic!, mucles!, schimschi, șadap!, șarap!, tacă-ți cața! / fleanca! / leoarba! / pliscul!, ține-ți clanța!, zât! Vezi definitia »

opăcí, opăcésc, vb. IV (reg.) 1. a împiedica, a reține, a stingheri. 2. a induce în eroare, a deruta, a necăji, a năuci, a zăpăci. 3. a liniști, a potoli, a domoli. 4. a obosi, a se istovi. 5. a poci, a urâți. Vezi definitia »

scuipíci s.n. (reg.) 1. salivă, scuipătură, stupit; expectorație, flegmă, spută. 2. clei, lipici. 3. (în compuse) scuipiciul cucului = lichid lăptos, caustic și otrăvitor, conținut de planta alior. Vezi definitia »