CONÍDIE, conidii, s. f. Spor imobil care asigură înmulțirea asexuată a ciupercilor mai evoluate. – Din fr. conidie. Vezi definitia »

FIERĂRÍE², fierării, s. f. 1. Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal. 2. (Cu sens colectiv) Obiecte sau piese din fier ori din alt metal; făurărie², fierărit. – Fier + suf. -ărie. Vezi definitia »

CARIOLOGIE ({s} gr. karyon „nucleu” + logos „studiu”) s. f. Ramură a citologiei care studiază alcătuirea și funcțiile nucleului, precum și a elementelor lui structurale (cromozomi, nucleolici, membrană nucleară); utilizează metode de cercetare citochimice, citofotochimice, de microscopie nucleară. Vezi definitia »

gămălíe (gămălíi), s. f. – 1. Cocoloș, bulgăre, bulb. – 2. Parte îngroșată în formă de sferă mică la capătul unui ac sau cui. – 3. (Arg.) Cap, minte, dovleac. Sb., slov., cr. gomolj „bulb” (Cihac, II, 144; Berneker 326; DAR), cf. mag. gomoly(a); „cocoloș”, poate aflat și în legătură cu mag. gömböly „ac cu gămălie”. Este dublet al lui măgălie, s. f. (Trans. și Mold., capsulă de mac), cu metateză, poate sub influența lui măciulie. Vezi definitia »

NECROFAGÍE s.f. Hrănire cu cadavre, caracteristică unor animale. ♦ Tendință morbidă, la alienați, de a mânca carne cadaverică. [Gen. -iei. / < fr. nécrophagie]. Vezi definitia »