Definita cuvantului sărit
SĂRÍT2, -Ă, săriți, -te, adj., s. f. I. Adj. 1. (Fam.) Smintit, țicnit, aiurit, nebun. 2. (În expr.) Cu inima sărită = extrem de emoționat, de îngrijorat. II. S. f. 1. (În expr.) A-și pierde sărita sau a-și ieși din sărite = a-și pierde cumpătul, a se enerva. A scoate (pe cineva) din sărite = a supăra rău, a înfuria pe cineva. 2. (Pop.) Săritură, salt; p. ext. distanță mică. ◊ Loc. adj. De-a sărita = cu sărituri, săltăreț. – V. sări.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sărit
ÎNNĂDÍT, -Ă, înnădiți, -te, adj. Cusut, înnodat, sudat etc. cu o bucată (de același fel) pentru a deveni mai mare, mai lung. – V. înnădi. Vezi definitia »
ȚIFRĂȘÍT, -Ă, țifrășiți, -te, adj. (Reg.) Împopoțonat, înzorzonat. – Din țifraș (< magh. cifra „împodobit”) + suf. -it. Vezi definitia »
BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. Jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli. Vezi definitia »
HIPOCLORÍT s.m. Sare a acidului hipocloros. [< fr. hypochlorite]. Vezi definitia »
AMONÍT, amoniți, s. m. Numele unor moluște cefalopode fosile cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente. – Fr. ammonite. Vezi definitia »