PRIMOGENITÚRĂ s. f. prioritate pe care o are cel dintâi născut între frați (în familiile nobile și domnitoare). (< fr. primogéniture) Vezi definitia »

CUCÚLĂ s.f. Veșmânt cu glugă purtat de călugării catolici, confecționat din stofă groasă și aspră. [< lat. cucullus, cf. fr. cuculle]. Vezi definitia »

MAGNETOTÉCĂ, magnetoteci, s. f. Colecție de benzi magnetice (înregistrate); p. ext. mobilă în care se păstrează astfel de colecții; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice înregistrate. – Din fr. magnétothèque. Vezi definitia »

TOROÍDĂ s.f. (Mat.) Suprafață rezultată prin rotirea unei curbe în jurul unei axe din planul ei și care nu taie curba. ♦ Curbă paralelă asociată unei elipse. ♦ Tor¹ (1) [în DN]. [Pron. -ro-i-, var. toroid s.n. / < fr. toroïde]. Vezi definitia »

POCĂÍNȚĂ s. f. (În practicile creștine) Căință pentru păcatele săvârșite; p. gener. regret pentru o faptă rea, o greșeală etc.; pocăială. – Pocăi + suf. -ință. Vezi definitia »