folós (foloáse), s. n. – Profit, avantaj, beneficiu, utilitate. Ngr. ὄφελος, redus la φέλος (Cihac, II, 660; Murnu 25; Pușcariu, Lr., 261). – Der. folosi, vb. (a fi util; a sluji; a ajuta; refl., a avea profit; a cîștiga, a beneficia; a se întrebuința); folosință, s. f. (înv., profit, utilitate; folosire; uzufruct); folositor, adj. (util; înv., îndatoritor, săritor); nefolositor, adj. (inutil). – Din rom. provine rut. fol’os, fol’osyty (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 408). Vezi definitia »

pozderós, pozderoásă, adj. (reg.; despre in, cânepă) care conține puzderii. Vezi definitia »

primejduiciós, primejduicioásă, adj. (înv.) primejdios. Vezi definitia »

TĂRÂȚÓS, -OÁSĂ, tărâțoși, -oase, adj. Care conține tărâțe (1) sau care are aspectul tărâței. – Tărâță + suf. os. Vezi definitia »

FĂINÓS, -OÁSĂ, făinoși, -oase, adj. 1. Care are aspectul sau consistența făinii (1). ♦ (Despre fructe) Fără zeamă, uscăcios; mălăieț. 2. Preparat din făină. ◊ Paste făinoase (și substantivat, f. pl.) = produse alimentare preparate din făină, apă, uneori și ouă. [Pr.: fă-i-] – Lat. farinosus. Cf. făină. Vezi definitia »