FRÓNDĂ s. f. 1. mișcare de revoltă a nobilimii franceze din sec. XVII împotriva puterii regale despotice. 2. (fig.) opoziție neprincipială, răzvrătire cu caracter persiflant, pornită din motive personale. 3. organ vegetal de forma unei frunze. ◊ frunză aeriană a ferigilor care poartă sporangele. 4. (med.) bandaj de pânză destinat a fixa pansamentele bărbiei sau nasului. (< fr. fronde) Vezi definitia »

jiválă (jiveálă), s.f. (înv.) V. jigálă. Vezi definitia »

hrápă (-ắpi), s. f. (Bucov.) Povîrniș, repeziș. Origine incertă. Cf. rut. hrapa „bulgăre înghețat”, rapa „stîncă ascuțită” (DAR; Candrea). După Scriban, în legătură cu grapă. Vezi definitia »

GARNIZOÁNĂ s. f. 1. trupă stabilită într-un anumit loc pentru a-l întări, pentru a-l ocupa etc. ◊ unitățile militare dintr-o localitate; însăși localitatea. 2. organele de conducere ale unei garnizoane (1). (< fr. garnison) Vezi definitia »

nevăstoáică s.f. (reg.) nevăstuică, femelă. Vezi definitia »