Definita cuvantului difracție
DIFRÁCȚIE, difracții, s. f. Mod de propagare a undelor de lumină, radio, acustice etc. în spatele unui obstacol, prin ocolirea marginilor lui și prin abaterea aparentă de la traiectoria rectilinie. – Din fr. diffraction.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu difracție
taumarurgie Vezi definitia »
ELASTOMETRÍE s. f. măsurare a elasticității corpurilor. (< fr. élastométrie) Vezi definitia »
EBULIOSCOPÍE, s. f. Metodă fizico-chimică de determinare a maselor moleculare ale componentelor dizolvate dintr-o soluție, care se bazează pe proprietatea soluțiilor de a fierbe la temperaturi mai înalte decât dizolvantul pur. [Pr.: -li-o-] – Din fr. ébullioscopie. Vezi definitia »
RAPSODÍE, rapsodii, s. f. 1. (În Grecia antică) Fragment dintr-un poem epic recitat de rapsozi; cântec epic. 2. Compoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. – Din fr. rhapsodie. Vezi definitia »
SCAPULECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune chirurgicală a omoplatului. [Gen. -iei. / < fr. scapulectomie]. Vezi definitia »