UMOÁRE s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ♦ Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore]. Vezi definitia »

VĂIETÁRE s. f. v. văitare. Vezi definitia »

nepovățuíre s.f. (înv.) lipsă de îndrumare sau îndrumare greșită. Vezi definitia »

ÎNTREGÍRE, întregiri, s. f. Acțiunea de a (se) întregi și rezultatul ei. – V. întregi. Vezi definitia »

ALEGORIZÁRE, alegorizări, s. f. Faptul de a alegoriza. – V. alegoriza. Vezi definitia »