zv'âcnet s. n., pl. zv'âcnete Vezi definitia »

AMANÉT, amanete, s. n. Gaj. ♦ (Înv.) Ostatic. – Din tc. emanet, ngr. amanáti. Vezi definitia »

ZAIAFÉT, zaiafeturi, s. n. Chef mare (cu lăutari); ospăț, chiolhan. [Pr.: za-ia-. – Var.: ziafét, zaifét s. n.] – Din tc. ziyäfet. Vezi definitia »

SIMIZET, simizeturi, s.n. Cămașă sau bluză feminină subțire. Din fr. chemisette. Atestată în Dicționarul limbii române de Candrea-Adamescu. Vezi definitia »

ACARÉT, acareturi, s. n. Construcție secundară care ține de o clădire. ♦ Clădire mare (împreună cu construcțiile care țin de ea); (la pl.) unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Tc. akarat. Vezi definitia »