toartă, toarte s. f. braț. Vezi definitia »

MAGNEZÍTĂ s.f. v. magnezit. Vezi definitia »

ZGÁNCĂ, zgănci, s. f. (Mold.) ~; abces. (din magh. gáncs; cf. ucr. ganč + s- expresiv și sg. reconstituit din pl.) Vezi definitia »

FOÍȚĂ, foițe, s. f. Diminutiv al lui foaie. 1. Foaie subțire de hârtie. ◊ Foiță de țigară = bucată mică de hârtie specială, foarte subțire, de formă dreptunghiulară, în care se învelește tutunul pentru a face o țigară. ♦ (La pl.; fam., ieșit din uz) Cărți de joc; p. ext. joc de cărți. ♦ Foaie subțire de hârtie roșie, care se folosea în loc de fard. ♦ Foaie subțire de metal. 2. Frunzuliță. 3. (Biol.; în sintagma) Foițe embrionare = straturile de celule (endodermul, ectodermul și mezodermul) ale embrionului în stare de gastrulă. – Foaie + suf. -iță. Vezi definitia »

LANSÉTĂ, lansete, s. f. Undiță prevăzută cu năluci și mulinetă, folosită de obicei pentru pescuitul peștilor răpitori prin aruncarea la mare distanță. – Din fr. lancette. Vezi definitia »