Definita cuvantului scorțar
SCORȚÁR, (1, 2) scorțari, s. m., (3) scorțare, s. n. 1. S. m. Pasăre migratoare insectivoră mică cu gâtul alb, cu spinarea cenușie, cu pântecele galben, cu ciocul drept, tare și ascuțit și cu coada scurtă și retezată (Sitta europaea). 2. S. m. Scorțărel. 3. S. n. (Reg.) Covor (țărănesc); scoarță. – Scoarță + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scorțar
a trage la calendar expr. (prst.) a se prostitua peste măsură, din dorința de a strânge rapid o sumă mare de bani. Vezi definitia »
SEMICIRCULÁR, -Ă adj. în formă de semicerc. ♦ canale ĕ = cele trei canale, partea superioară a urechii interne. (< fr. semi-circulaire) Vezi definitia »
ANTEPREȘCOLÁR, -Ă adj. anterior perioadei preșcolare. (< ante- + preșcolar) Vezi definitia »
-BAR Element secund de compunere savantă cu semnificația „greu”, „greutate”, „presiune”. [< fr. -bare]. Vezi definitia »
naziliár, -ă, adj. (înv.) nazal. Vezi definitia »