ȘTERSĂTÚRĂ, ștersături, s. f. Faptul de a șterge; loc într-un text scris din care s-a șters ceva; pasajul astfel suprimat; ștersură. – Șters¹ + suf. -ătură. Vezi definitia »

frușíță (frușíțe), s. f. – Margaretă (Bellis perennis). Origine necunoscută. După Cihac, II, 500, Pușcariu, Diminutivsuffixe, 71 și DAR, de la numele Frosa, Frusina „Eufrosine”; însă este dificil de explicat această der. După Tiktin, și Pascu, Beiträge, 40 de la frumușiță, soluție nu chiar imposibilă. Vezi definitia »

PLEÁSNĂ, plesne, s. f. 1. (Pop.) Șfichi; p. ext. bici. ◊ Expr. A aduce (pe cineva) în pleasnă de bici = a aduce (pe cineva) cu mare grabă, în cel mai scurt timp. ♦ Zgomot produs de plesnirea biciului; lovitură, plesnitură de bici. 2. (Reg.) Fir de care se prinde cârligul la capătul sforii de pescuit. 3. (Pop.) Iritație a mucoasei limbii și a cerului gurii (mai ales la copiii mici). – V. plesni. Vezi definitia »

juvenitúră s.f. (reg.) inflamare, opăreală. 2. zdrelire, jupuire. Vezi definitia »

PALATÍTĂ, palatite, s. f. (Med.) Inflamație a cerului-gurii. – Din fr. palatite. Vezi definitia »