Definita cuvantului denunțare
DENUNȚÁRE, denunțări, s. f. Acțiunea de a denunța și rezultatul ei. 1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin manifestarea de voință unilaterală a uneia dintre părți. 2. Denunț (2). – V. denunța.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu denunțare
GRUYÈRE s.n. Brânză fermentată, de rețetă franceză, cu scoarța tare; varietate de șvaițer. [Pron. grü-iér. / < fr. gruyère, cf. Gruyère – regiune în Elveția, unde a fost fabricată prima dată]. Vezi definitia »
AFUÍRE s.f. (Geol.) Acțiunea de degradare a albiei unui râu sau a terenului din jurul unei fundații datorită eroziunii apelor. [Pron. -fu-i-. / după fr. affouillement]. Vezi definitia »
ZDROBÍRE, zdrobiri, s. f. Acțiunea de a (se) zdrobi și rezultatul ei; sfărâmare, strivire; nimicire, distrugere. ♦ Fig. Mâhnire, supărare cumplită. – V. zdrobi. Vezi definitia »
DEPLANÁRE s.f. Curbare a unei secțiuni inițial plane a unui corp elastic sub acțiunea unor sarcini exterioare. [< deplana]. Vezi definitia »
OBIJDUÍRE, obijduiri, s. f. (Înv.) Faptul de a obijdui; asuprire, împilare. Ofensă, jignire. – V. obijdui. Vezi definitia »