AUTOMÁT, -Ă I. adj. acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ♦ armă ~ă = (și s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră. ◊ (și adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, mașină care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului și scările din blocuri. 2. unitate în care băuturile și alimentele ușoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de voință, fără inițiativă. (< fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos) Vezi definitia »

ÎNOTÁT s. n. (Înv.) Înotare. – V. înota. Vezi definitia »

ÎNGHIMPÁT, -Ă, înghimpați, -te, adj. (Rar) Plin de ghimpi. – V. înghimpa. Vezi definitia »

BARBELÁT, -Ă adj. (Bot.; despre organe) Prevăzut cu țepi filiformi, curbați. [Cf. fr. barbelé]. Vezi definitia »

MUCRONÁT, -Ă adj. (Bot.; despre anumite organe) Prevăzut cu mucron. [Cf. fr. mucroné, lat. mucronatus]. Vezi definitia »