VERMÍNĂ s.f. 1. (Liv.; col.) Insecte parazite (păduchi, purici). 2. (Fig.) Indivizi suspecți. [< fr. vermine, cf. lat. vermis – vierme]. Vezi definitia »

FĂCĂTÚRĂ, făcături, s. f. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă (făcută cuiva); mijloc întrebuințat de vrăjitoare în farmecele sale. – Face + suf. -ătură. Vezi definitia »

NARÍNĂ s. f. nară. (< fr. narine) Vezi definitia »

PLÓMBĂ s.f. 1. Lucrare executată de un dentist pentru a astupa o carie dentară; amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte sau într-o măsea cariată. 2. Construcție inserată într-un grup de alte clădiri (asemănătoare) de care este lipită și încadrată. [< germ. Plombe, cf. fr. plombage]. Vezi definitia »

GLIPTOTÉCĂ s.f. (Liv.) Colecție de pietre gravate; (p. ext.) muzeu unde se țin astfel de colecții. [Gen. -cii. / cf. fr. glyptothèque, germ. Glyptothek < gr. glyptos – gravat, theke – cutie]. Vezi definitia »