Definita cuvantului scâncet
SCẤNCET, scâncete, s. n. Plâns înăbușit, slab și întretăiat (specific copiilor mici); scânceală, scâncitură, scâncit. ♦ Vaiet (de păsări, de animale); scheunat. – Scânci + suf. -et.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scâncet
CORSÉT, corsete, s. n. Centură elastică lată (și întărită cu balene), care servește la strângerea taliei. ◊ Corset gipsat = (sau medical) = aparat special făcut din ghips sau din alt material, care servește la imobilizarea coloanei vertebrale sau pentru a corecta unele deformații ale sistemului osos. – Din fr. corset. Vezi definitia »
MANSUÉT, -Ă adj. blând, indulgent, bun. (< lat. mansuetus, it. mansueto) Vezi definitia »
BARCHÉT s.n. v. barhet. Vezi definitia »
OȚÉT s. n. Lichid cu gust acru, obținut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, întrebuințat în alimentație drept condiment sau conservant. ◊ Expr. (Fam.) A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva. – Din sl. ocĩtŭ. Vezi definitia »
PUIÉT, (1, 2) s. n., (3) puieți, s. m. (Cu sens colectiv) 1. S. n. Mulțime de pui1 (I 1, 2). ♦ Pești mici (în prima lor perioadă de viață) servind adesea la repopularea apelor naturale. 2. S. n. Larve (de albine). 3. S. m. Plante lemnoase tinere care se transplantează în altă parte; p. gener. plante tinere. [Pr.: pu-iet] – Pui1 + suf. -et. Vezi definitia »