Definita cuvantului scânteietor
SCÂNTEIETÓR, -OÁRE, scânteietori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care scânteiază; strălucitor, sclipitor. ♦ Care pare că împrăștie scântei; viu, lucitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent. [Pr.: -te-ie-] – Scânteia + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scânteietor
RADIOASCULTĂTÓR, -OÁRE s.m. și f. Ascultător al programelor de radio. [Cf. it. radioascoltatore, rus. radioslușateli, germ. Radiohörer]. Vezi definitia »
LOCOTRACTÓR s.n. Locomotivă de mică putere (folosită pentru manevre în stații etc.). [< fr. locotracteur]. Vezi definitia »
ȘOIMIȘÓR, șoimișori, s. m. Șoimuleț. – Șoim + suf. -ișor. Vezi definitia »
CANABICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu canabicultura. (< canabicultură) Vezi definitia »
ATERIZÓR s. n. tren de aterizare. (< fr. atterrisseur) Vezi definitia »