BIOTÓNUS s. n. raportul dintre asimilație și dezasimilație în organism. (< lat., fr. biotonus) Vezi definitia »

ÁNGELUS s. n. rugăciune catolică, începând cu acest cuvânt, care se spune în amintirea așa-zisei încarnări a lui Cristos. (< germ. Angelus, lat. angelus) Vezi definitia »

INDÚS, -Ă I. adj. (despre un fenomen sau proces) care este influențat sau produs de un stimul extern. ◊ (despre tensiuni electromotoare, curenți electrici) produs prin inducție (4). ◊ (mat.) operație (relație) ~ă = restricția unei operații (relații) la o submulțime stabilă a mulțimii sale. II. s. n. parte a unei mașini electrice în care se produce prin inducție un curent electric. (după fr. induit) Vezi definitia »

SOLÍDUS s.n. (Tehn.) Curbă, loc geometric al punctelor care reprezintă terminarea solidificării într-o diagramă de echilibru termic. [< fr. solidus]. Vezi definitia »

LÚPUS s. n. dermatoză (a feței) de natură tuberculoasă, manifestată prin plăgi și noduli care distrug țesuturile. (< fr., lat. lupus) Vezi definitia »