trânteală, trânteli s. f. (intl.) denunț, trădare. Vezi definitia »

FÁBULĂ s. f. 1. specie a genului epic, alegorică, (în versuri), în care sunt satirizate anumite moravuri și deprinderi, prin procedeul personificării animalelor sau lucrurilor. ◊ scurtă narațiune la care participă animale personificate. 2. subiectul, textura unei scrieri literare. ◊ povestire în care nu se poate deosebi realul de invenție, de născocire. (< lat. fabula) Vezi definitia »

TIPOTÉCĂ s. f. colecție a seturilor complete de caractere tipografice și litere. (< tipo²- + -tecă) Vezi definitia »

pápură, pápure, s.f. (înv.) 1. țesătură cu fir. 2. pernă. Vezi definitia »

MACROFÁGĂ adj. f. v. macrofag. [DEX '98] Vezi definitia »