SÓNIC, -Ă, sonici, -ce, adj. Care ține de sunete, privitor la sunete. ♦ (Despre anumite fenomene) Care se manifestă cu o viteză apropiată de cea a sunetului. – Din fr. sonique. Vezi definitia »

MICROFLORÍSTIC, -Ă, microfloristici, -ce, adj. Referitor la microfloră, de microfloră. – Micro¹ + floristic. Vezi definitia »

ELEÁTIC, -Ă adj. propriu școlii eleaților. (< fr. éléatique, lat. eleaticus) Vezi definitia »

CARACTERÍSTIC, -Ă I. adj. care constituie trăsătura distinctivă a cuiva sau a ceva. II. s. f. 1. însușire tipică predominantă, proprie unei ființe, unui lucru, fenomen etc. 2. partea întreagă a unui logaritm. 3. curbă reprezentând variația unei mărimi importante a unui sistem fizic sau tehnic în funcție de un anumit parametru. ◊ mărime, element care determină, dintr-un anumit punct de vedere, modul de funcționare a unui sistem tehnic. 4. (stat.) trăsătură cantitativă comună a unui fenomen sau proces social-economic. (< fr. caractéristique) Vezi definitia »

EMISFÉRIC, -Ă, emisferici, -ce, adj. În formă de emisferă. – Din fr. hémisphérique. Vezi definitia »