MÁCULĂ s.f. (Liv.) Pată ♦ Modificare de culoare a pielii, datorită unei reacții inflamatoare. ♦ Porțiune a unui organ vegetal diferit colorată de fondul general. [Cf. lat. macula, fr. macule]. Vezi definitia »

TRẤNTORIȚĂ, trântorițe, s. f. Femeie care nu vrea să muncească și trăiește de pe urma muncii altora. – Trântor + suf. -iță. Vezi definitia »

prelátă (preláte), s. f. – (Mold.) Pînză groasă, foaie de cort. Fr. prélart „închis” (Scriban). Vezi definitia »

pấhă s.f. (înv.) orgoliu. Vezi definitia »

SPINÉTĂ s.f. Specie de clavecin de dimensiuni mici și de formă dreptunghiulară; epinetă. [< it. spinetta]. Vezi definitia »