DESCÂNTÁ, descấnt, vb. I. 1. Intranz. A rosti descântece însoțite de anumite gesturi magice pentru a obține îndepărtarea unui farmec, vindecarea de o boală. ♦ Tranz. A fermeca, a vrăji (rostind descântece). 2. Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. – Lat. discantare. Vezi definitia »

MINNESOTA MINISäÚTA/ s. f. rasă de porci creată în America și crescută pentru producția de carne. (< engl. minnesota) Vezi definitia »

a-i muta (cuiva) nasul din loc expr. (iron.) a răspândi un miros greu, a duhni, a puți. Vezi definitia »

dragulita Vezi definitia »

SUPRAVOLTÁ vb. tr. a mări voltajul peste normal. (după fr. survolter) Vezi definitia »