TEUTÓNIC, -Ă adj. Ordin teutonic = ordin de cavaleri-călugări întemeiat de cruciații germani în Palestina (1128), dispărut în sec. XVI. ♦ Teuton. [< fr. teutonique]. Vezi definitia »

AUTOTRAFÍC s.n. Trafic auto de automobile, de autovehicule. [cf. it. autotraffico]. Vezi definitia »

DÓLIC s.m. Plantă erbacee leguminoasă din țările calde, cu flori violete și având ca fructe păstăi colorate în violet-purpuriu lucitor; fasole japoneză. [< fr. dolic]. Vezi definitia »

ANTOLÓGIC, -Ă adj. De antologie. [Pl. -ci, -ce. / cf. fr. anthologique]. Vezi definitia »

MOLIBDÉNIC adj. (În sintagma) Acid molibdenic = acid oxigenat al molibdenului. – Molibden + suf. -ic. Vezi definitia »