PRÓVĂ s. f. v. proră. Vezi definitia »

GINERÍCĂ s. m. (Fam.) Diminutiv al lui ginere. – Ginere + suf. -ică. Vezi definitia »

DOVÁDĂ, dovezi, s. f. 1. Fapt sau lucru care arată, demonstrează ceva; probă convingătoare, mărturie. ◊ Loc. adv. Ca (sau drept) dovadă = ca semn că..., pentru a dovedi că... ◊ Loc. vb. A da dovadă de... = a dovedi, a vădi, a arăta, a manifesta. ♦ Spec. Probă juridică. 2. Act, document prin care se adeverește ceva; adeverință. – Din dovedi (derivat regresiv). Vezi definitia »

GAMAGLOBULÍNĂ s.f. (Biol.) Substanță proteică din plasma sanguină în care se găsesc anticorpii. [< fr. gamma-globuline]. Vezi definitia »

leșcovátă s.f. (în expr.) piatră leșcovată = piatră de preț, lucitoare. Vezi definitia »