Definita cuvantului silință
SILÍNȚĂ, silințe, s. f. Stăruință îndelungată, osteneală pentru a executa bine ceva, pentru a atinge un scop; efort susținut în muncă sau la învățătură; sârguință, străduință, strădanie, râvnă, zel. ◊ Loc. vb. A-și da silința (sau toată silința ori toate silințele) = a se sili (3). – Sili + suf. -ință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu silință
ELECTRONOPUNCTÚRĂ s. f. Metodă terapeutică de stimulare a punctelor active ale corpului prin atingere cu un electrod care primește impulsuri electrice. – Electron[ică] + [acu]punctură. Vezi definitia »
HORODÍNCĂ s. f. idem horodinca. Vezi definitia »
teromórfă s. f., g.-d. art. teromórfei; pl. teromórfe Vezi definitia »
-GESTĂ3 elem. „gravidă, sarcină”. (< fr. -geste, cf. lat. gestare, a purta) Vezi definitia »
stómă, stóme, s.f. (reg.) vas mare de pământ cu două toarte, în care se păstrează untură, miere, cereale, murături etc. Vezi definitia »