Definita cuvantului silnic
SÍLNIC, -Ă, silnici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care se face în silă, de nevoie; care este impus, forțat, silit2 (1). ◊ Muncă silnică = pedeapsă judiciară grea, care se aplică pentru fapte penale grave, constând din închisoare și muncă forțată (în ocnele de sare). ♦ Care este ilegal. 2. Greu de suportat, apăsător, penibil. 3. Care este nenatural; forțat. 4. Dificil, greoi, anevoios. ♦ (Rar) Silit2 (2). II. S. m. și f. (Rar la f.) Numele a două plante erbacee din familia labialelor, cu tulpina târâtoare, cu flori albastre sau violete, ale căror flori și frunze se întrebuințează în medicina populară (Glechoma hederaceum și hirsutum). – Din sl. silĩnĩkŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu silnic
PSALMÓDIC, -Ă, psalmodici, -ce, adj. Care aparține psalmodiei, privitor la psalmodie. – Din fr. psalmodique. Vezi definitia »
fic, fici, s.m. (înv.) Fiu. Vezi definitia »
VINÍLIC, -Ă, vinilici, -ce, adj. (Despre substanțe chmice) Care se obține din vinil, pe bază de vinil. – Din fr. vinylique. Vezi definitia »
TUTÚNIC, -Ă adj. De tutun; tabagic. [< tutun + -ic]. Vezi definitia »
METODOLÓGIC, -Ă, metodologici, -ce, adj. Care aparține metodologiei, privitor la metodologie. – Din fr. méthodologique, germ. metodologisch. Vezi definitia »