MANȘÓN s. n. 1. accesoriu de îmbrăcăminte, din blană sau din stofă, cu două deschizături laterale în care se țin mâinile pentru a le apăra de frig. 2. piesă cu filet interior cu care se îmbină două țevi; partea lărgită de la capătul unui tub, la îmbinarea acestuia cu alt tub; mufă (1). 3. bucată de cauciuc introdusă sub anvelopa unei roți pentru a apăra camera în dreptul unei rosături sau al unei găuri a anvelopei. 4. înveliș de protecție în care se îmbracă mânerul unor obiecte. 5. membrană protectoare a seminței, a tulpinii etc. (< fr. manchon) Vezi definitia »

LITOPÓN s. n. Pigment alb mineral, compus din sulfat de bariu și sulfură de zinc, folosit în pictură, în cosmetică etc. – Din fr. lithopone. Vezi definitia »

TETRATLÓN s. n. concurs atletic combinat care reunește patru probe: 100 m plat, aruncarea greutății, săritura în lungime și cea în înălțime. (< fr. tétrathlon) Vezi definitia »

PEÓN² s.m. Picior de vers clasic de patru silabe, dintre care trei sunt scurte și una lungă. [Pron. pe-on. / < fr. péon, lat. paeon, cf. gr. paion < Paion – epitet al lui Apolo]. Vezi definitia »

ENTROPIÓN s. n. întoarcere înăuntru a pleoapei, însoțită de iritația conjunctivei și a corneei. (< fr. entropion) Vezi definitia »