Definita cuvantului canonic
CANÓNIC2, -Ă, canonici, -ce, adj. În conformitate cu canoanele, privitor la canoane; canonial. ◊ Drept canonic = drept bisericesc. ♦ Recunoscut de biserică. – Din fr. canonique, lat. canonicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu canonic
RAHÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de rahitism. ◊ (despre părți ale corpului) anormal dezvoltat, subțire. (< fr. rachitique) Vezi definitia »
RADIOASTRONÓMIC, -Ă adj. Referitor la radioastronomie. [Cf. fr. radioastronomique]. Vezi definitia »
APOFÁNTIC, -Ă adj. (Log.) Care evidențiază existența unui raport printr-o afirmație sau o negație cu privire la ceva. [< fr. apophantique, cf. gr. apophantikos]. Vezi definitia »
FRANCMASÓNIC, -Ă adj. Referitor la francmasonerie; masonic. [< fr. franc-maçonnique]. Vezi definitia »
săníc, sănícuri, s.n. (reg.) ștergar făcut din țesătură de cânepă. Vezi definitia »