italián (italiánă), adj. – 1. Care face parte din populația de bază a Italiei. – 2. Care aparține Italiei. – Var. (pop.) italian, (înv.) ital. It. italiano, și inainte (sec. XVII) din lat. italus. – Der. italian, s. m.; italiancă, s. f.; italienesc, adj. (italian); italienește, adv. (în limba italiană); (i)talienie, s. f. (înv., limba italiană); italienism, s. n. Vezi definitia »

COSMETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în cosmetică. (< engl. cosmetician) Vezi definitia »

ANTIAERIÁN, -Ă adj. Destinat a combate atacurile aviației. ◊ Apărare antiaeriană = totalitatea măsurilor luate în vederea combaterii atacurilor aeriene. [Pron. -ti-a-. / cf. fr. antiaérien]. Vezi definitia »

GLOSOFARINGIAN, â??Ă? adj. Referitor la limbĂ? si faringe. -Din fr. Glossoâ??pharyngien Vezi definitia »

CURTEÁN, -Ă, curteni, -e, s. m. și f. Persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui suveran. ♦ (Înv.; la m.) Oștean care depindea de o curte domnească, prestând unele slujbe și bucurându-se de anumite privilegii. – Curte + suf. -ean. Vezi definitia »