Definita cuvantului sositor
SOSITÓR, -OÁRE, sositori, -oare, adj. (Rar) Care sosește, care vine, ajunge undeva. ◊ Bob sositor = bob (folosit în ghicitul cu bobii) care cade stingher în partea dreaptă a ciurului și care este socotit că prevestește sosirea cuiva; p. ext. musafir care sosește pe neașteptate. – Sosi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sositor
SPOR s.m. 1. (Biol.) Celulă reproducătoare asexuată și de răspândire a unor plante inferioare. 2. Corpuscul reproducător la diverse protozoare. // -spor – element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) spori”, „spor”. [< fr. spore, cf. gr. spora – sămânță]. Vezi definitia »
ȚIITÓR, -OÁRE, țiitori, -oare, s. f., adj. 1. S. f. (Pop.) Concubină. 2. S. f. pl. Loc unde stă vânătorul la pândă; loc pe unde trece vânatul. 3. Adj. (Înv.) Care ține mult timp; durabil. [Pr.: ți-i-] – Ține + suf. -itor. Vezi definitia »
pistrușór, pistrușoáră, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »
COJITÓR, cojitoare, s. n. Instrument sau mașină cu care se execută descojirea trunchiurilor de arbori. – Coji + suf. -tor. Vezi definitia »
ADUCTÓR, aductori, adj.m. (În expr.) Mușchi aductor = mușchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – Fr. adducteur (lat. lit. adductor, -oris). Vezi definitia »