BIVALÉNT, -Ă adj. 1. (despre elemente chimice) care are valența 2; divalent. 2. cu cromozomi omologi asociați în perechi în profaza meiotică. 3. (fig.) care are două valori. (< fr. bivalent) Vezi definitia »

ATÉNT, -Ă, atenți, -te, adj. 1. Care urmărește concentrat un lucru, care are atenția (1) îndreptată spre cineva sau ceva. ♦ (Adesea adverbial) (Făcut) cu atenție. 2. Amabil, binevoitor, politicos. – Din lat. attentus. Vezi definitia »

INVADÉNT, -Ă adj. (Liv.) Invadator. [< it. invadente]. Vezi definitia »

CORECLAMÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care se adresează justiției, împreună cu alții. [< co- + reclamant, după fr. codemandeur]. Vezi definitia »

ABUNDÉNT, -Ă, abundenți, -te, adj. Care este în cantitate mare, care abundă; bogat, îmbelșugat. – Din fr. abondant, lat. abundans, -ntis. Vezi definitia »