TURBĂCIÚNE, turbăciuni, s. f. (Rar) Turbare. – Turba + suf. -ăciune. Vezi definitia »

EXTROVERSIÚNE s. f. exstrofie. (< fr. extroversion) Vezi definitia »

COMPREHENSIÚNE s. f. (Livr.) 1. Capacitate de a pătrunde, de a înțelege ceva; înțelegere, pătrundere. 2. Conținut. [Pr.: -si-u-] – Din fr. compréhension, lat. comprehensio, -onis. Vezi definitia »

DISIMILITÚDINE s. f. (Rar) Lipsă de asemănare; deosebire. – Din fr. dissimilitude, lat. dissimilitudo. Vezi definitia »

EXCLUZIÚNE s.f. 1. (Liv.) Excludere, interdicție. ◊ (Fiz.) Principiul excluziunii = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice. 2. (Log.) Relație între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. [Pron. -zi-u-, var. esclusiune, exclusie, exclusiune s.f. / < fr. exclusion]. Vezi definitia »