PANEGÍRIC s.n. 1. Discurs la vechii greci și la romani în care se elogiau faptele de vitejie ale înaintașilor sau se aduceau laude unui oraș, unei persoane însemnate. 2. Elogiu, laudă. ♦ Tămâiere, laudă exagerată și nemeritată, lingușitoare. [Pl. -ce, -curi. / < fr. panégyrique, lat. panegyricus, cf. gr. panegyris]. Vezi definitia »

panteistic Vezi definitia »

ANTISPASMÁTIC, -Ă adj., s. n. antispasmodic. (< germ. antispasmatisch) Vezi definitia »

ORGANIZATÓRIC, -Ă adj. Referitor la organizare, de organizare. [< organizator + -ic, după rus. organizaționâi]. Vezi definitia »

ANTÁRCTIC, -Ă adj. situat la Polul Sud; austral. (< fr. antarctique, lat. antarcticus) Vezi definitia »