córcie, córcii, s.f. (reg.) 1. speteze ce se pun pe o sanie pentru a aduce fân. 2. sac întins pe două bețe, în care se pune fân cailor; agățat de oiște, e folosit în timpul călătoriei. 3. sanie de cărat lemne; căruță pe două roate de cărat butuci. 4. scară de coborât obiecte grele (butoaie). 5. iesle din nuiele pentru oi. 6. covercă, covergă (v.). Vezi definitia »

BIBLIOFOBÍE s.f. Ură împotriva cărților. [< germ. Bibliophobie]. Vezi definitia »

iíe, iii, iiuri, s.f. și n. (înv.) 1. Moalele burții la vite; flămânzare, deșert, stinghie. 2. Pielea care atârnă sub burta boului; gușă, salbă. 3. (la om) Măruntaie, cimț, rărunchi, viscere. 4. Chișița calului. Vezi definitia »

HIDRONASTÍE s. f. mișcare de curbare a organelor plantelor ca răspuns la variațiile umidității aerului sau solului. (< fr. hydronastie) Vezi definitia »

SIGILOGRAFÍE s.f. Studiul sigiliilor; sfragistică. [Gen. -iei. / < fr. sigillographie]. Vezi definitia »