mlătíș s.n. (reg.) îmblătit. Vezi definitia »

a se lăsa păgubaș expr. a înceta să depună efort, a se opri dintr-o acțiune (fără sorți de izbândă); a renunța la ceva. Vezi definitia »

SORȚÁȘ, sorțași, s. m. (Rar) Sorțar. – Din sorț + suf. -aș. Vezi definitia »

RELÁȘ s.n. Suspendare temporară a spectacolelor unui teatru, ale unei opere etc.; zi sau interval de repaus. [Scris și relache. / < fr. relâche]. Vezi definitia »

LOCÁȘ, locașuri, s. n. 1. (Astăzi rar) Încăpere, casă; locuință. ◊ Locaș sfânt (sau dumnezeiesc) = biserică, mănăstire. ◊ Expr. (pop.) A da cuiva locaș = a primi pe cineva în casă; a adăposti, a găzdui. 2. Spațiu lăsat liber într-o piesă sau într-un sistem tehnic, în care urmează să intre un element al unei alte piese sau al unui alt sistem tehnic pentru a forma un tot. [Var.: lăcáș s. n.] – Din magh. lakás (după loc). Vezi definitia »