cvít², cvíturi, s.n. (înv.) impozit pe fabricatul țuicii. Vezi definitia »

nehalit, -ă, nehaliți, -te adj. (vulg.) 1. flămând, înfometat, nemâncat. 2. lacom, pofticios. Vezi definitia »

PLESCĂÍT, plescăituri, s. n. 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede și lacom; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul-gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprimă mirarea, plăcerea, admirația. 2. Zgomot produs de un lichid sau de o substanță vâscoasă care se lovește sau care este lovită de un corp tare; plescăire, plescăitură; pleoscăit. 3. (Rar) Pocnet. – V. plescăi. Vezi definitia »

EMERÍT, -Ă, emeriți, -te, adj. 1. (Ieșit din uz) Calificativ cuprins în titlul de onoare acordat unui artist, unui profesor, unui medic etc. care s-a distins în mod deosebit în activitatea sa. 2. Experimentat, versat, priceput. – Din fr. émérite, lat. emeritus. Vezi definitia »

CHITUÍT, -Ă, chituiți, -te, adj. Care este lipit, fixat, astupat cu chit². – V. chitui. Vezi definitia »