PÚBLIC, -Ă adj. 1. (Op. privat) Care privește tot poporul, care aparține întregii națiuni. ♦ Care poate fi folosit de toată lumea. 2. Care se petrece, care are loc în fața unei adunări de oameni. 3. Care vine de la colectivitate, la care participă întreaga colectivitate. ♦ Opinie publică = v. opinie. // s.n. 1. Colectivitate mare de oameni; mulțime, lume. 2. Totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol, la o conferință etc. [Cf. fr. public, it. pubblico, lat. publicus]. Vezi definitia »

PERIFRÁSTIC, -Ă, perifrastici, -ce, adj. Exprimat prin perifrază; care conține perifraze. ◊ Formă (verbală) perifrastică = formă verbală compusă cu un verb auxiliar. – Din fr. périphrastique, germ. periphrastisch. Vezi definitia »

PALISÁDIC, -Ă adj. În felul palisadei (3) [în DN]. ◊ Parenchim palisadic = parenchim clorofilian cu celule compacte de pe fața superioară a frunzelor. [< fr. palissadique]. Vezi definitia »

PRELÓGIC, -Ă, prelogici, -ce, adj. (Despre gândirea, mentalitatea primitivă) Care nu se conformează normelor logicii, fiind dominat de emoții. – Din fr. prélogique. Vezi definitia »

STURLUBÁTIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibátec, -ă, sturlubátec, -ă, sturluibátic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic. Vezi definitia »