Definita cuvantului slujnică
SLÚJNICĂ, slujnice, s. f. (Astăzi rar) Femeie angajată pentru a munci în familia sau în gospodăria altuia; slugă, servitoare. – Din sl. služĩnikŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu slujnică
CIUPEÁLĂ, ciupeli, s. f. Faptul de a ciupi. ♦ Fig. (Fam.) Însușire (repetată) a unor mici sume de bani, a unor obiecte mărunte etc. furt mărunt, furtișag. – Ciupi + suf. -eală. Vezi definitia »
ISALOBÁRĂ s.f. v. izalobară. Vezi definitia »
SECĂRÍCĂ s. f. 1. Rachiu preparat din secară. 2. (Bot.; reg.) Chimen – Secară + suf. -ică. Vezi definitia »
AXIÓMĂ s. f. 1. adevăr fundamental admis ca real fără a fi demonstrat. 2. (mat.) enunț primar acceptat fără demonstrație, pe baza căruia se formulează o teoremă. (< fr. axiome, lat., gr. axioma) Vezi definitia »
SUBGRÚPĂ, subgrupe, s. f. Subdiviziune a grupei. – Sub1- + grupă (după fr. sous-groupe). Vezi definitia »