PRIGOÁRE, prigori, s. f. Pasăre migratoare zveltă, de mărimea unei turturele, viu colorată (cu roșu, galben, negru, albastru-verzui), cu ciocul lung și subțire, care trăiește pe malurile lutoase ale apelor și se hrănește mai ales cu albine și viespi; albinărel (Merops apiaster). [Var.: prigórie s. f.] – Din prigori (derivat regresiv). Vezi definitia »

TIZANÚRE s. f. pl. ordin de insecte primitive fără aripi, cu corpul acoperit cu solzi sau peri și cu trei apendice filiforme la capătul abdomenului. (< fr. thysanoures) Vezi definitia »

PLATINÁRE, platinări, s. f. Acțiunea de a platina și rezultatul ei. – V. platina. Vezi definitia »

PATINÁRE¹ s.f. Faptul de a patina¹ (2) [în DN]; (Tehn.) Patinat; alunecare (a unei roți). [< patina¹ [în DN]]. Vezi definitia »

DEMACHIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) demachia și rezultatul ei. [Pron. -chi-e-. / < demachia]. Vezi definitia »