Definita cuvantului sorit
SORÍT1, sorite, s. n. (Log.) Raționament compus dintr-o serie de silogisme așezate astfel încât atributul unuia să fie subiectul silogismului următor, concluzia având ca subiect subiectul primului silogism și ca atribut atributul penultimului silogism. – Din fr. sorite, lat. sorites.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sorit
cotăzít, -ă, cotăzíți, -te, adj. (reg.) mârșav, murdar, scârnav. Vezi definitia »
DIBUÍT s. n. Faptul de a dibui. – V. dibui. Vezi definitia »
MULȚĂMÍT, -Ă adj. v. mulțumit. Vezi definitia »
BONCĂLUÍT s. n. Faptul de a boncălui. ♦ Răget prelung și puternic. ♦ Sunet prelung produs de bucium, de buhai2 sau de corn. Vezi definitia »
TACÍT, -Ă adj. Care nu este exprimat formal; făcut pe tăcute, în tăcere. [Cf. fr. tacite, lat. tacitus]. Vezi definitia »