ȘÁRJĂ s. f. I. 1. atac impetuos (cu arme albe) al cavaleriei. ◊ (fig.) atac (violent). 2. (sport) atac plin de elan asupra adversarului. II. 1. înfățișare caricaturală a unui personaj, a unei idei etc. 2. lucrare, creație în care se caricaturizează. III. 1. încărcătură normală a unui furnal, care se prelucrează pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție; cantitatea de metal lichid din această încărcătură. ◊ proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. 2. cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată. (< fr. charge) Vezi definitia »

alegrétă s.f. (înv.) bucurie vie și zgomotoasă Vezi definitia »

patáșcă¹, patáște, s.f. (reg.) 1. numele mai multor mijloace de transport sau al unor părți componente ale acestora (targă, brancardă, năsălie, dric, roabă, fundul căruței, corlată la car, loitră, drug, șa, tașcă etc.). 2. (la pl.) colțunași umpluți cu griș. 4. dedițel de pădure. Vezi definitia »

ASAMBLÉZĂ s.f. (Electr.) Mașină de înfuniat cabluri. [Var. asambleuză s.f. (pron. -blö-) / < fr. assembleuse]. Vezi definitia »

CONTRAPÁGINĂ s. f. a doua față a unei foi scrise sau tipărite. (< contra¹- + pagină) Vezi definitia »