Definita cuvantului spăimântare
SPĂIMÂNTÁRE, spăimântări, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) spăimânta și rezultatul ei; înspăimântare. – V. spăimânta.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spăimântare
năstimíre, năstimíri, s.f. (reg.) 1. (despre plante) răsărire, ivire, apariție, năstimeală. 2. (fig.) naștere; facere, creare. Vezi definitia »
DIZOLVÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dizolva și rezultatul ei; disoluție. ♦ (Jur.) Încetare a existenței unei organizații ca persoană juridică. [< dizolva]. Vezi definitia »
RIGOÁRE s.f. 1. Asprime, severitate, strictețe. ♦ De rigoare = care se impune în mod obligatoriu; potrivit împrejurării. ♦ (La pl.) Principii severe, rigurozitate. 2. Exactitate, precizie. [< lat. rigor, cf. it. rigore, fr. rigueur]. Vezi definitia »
FATĂ MARE belciugată, opritoare, prospătură, trufanda. Vezi definitia »
SECERĂTOÁRE, secerători, s.f. – V. secerător (2) [DEX'98] Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z