TRANSMUTÁȚIE s. f. 1. transformare a unui element chimic în altul în urma dezintegrării radioactive sau a reacțiilor nucleare. ◊ schimbare, transformare. 2. transformare a unui cromozom, care nu este datorată unei mutații genice. (< fr. transmutation, lat. transmutatio) Vezi definitia »

FRUCTĂRÍE s.f. Prăvălie unde se vând fructe. [Gen. -iei. / < fruct + -ărie]. Vezi definitia »

CUVIOȘÍE, cuvioșii, s. f. Bună-cuviință; omenie; cucernicie, evlavie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu dat călugărilor și altor slujitori ai bisericii. [Pr.: -vi-o-] – Cuvios + suf. -ie. Vezi definitia »

ARSENIEMÍE s.f. Prezență a arsenicului în sânge. [Gen. -iei. / < fr. arseniémie]. Vezi definitia »

TELANGIECTAZÍE s.f. (Med.) Dilatație a capilarelor din piele, în special ale nasului și ale pomeților obrajilor. [Pron. -gi-ec-, gen. -iei. / < fr. téleangiectasie, cf. gr. tele – departe, angeion – vas, ektasis – dilatație]. Vezi definitia »