Definita cuvantului spinotalamic
SPINOTALÁMIC, -Ă, spinotalamici, -ce, adj. (Anat.) Care aparține măduvei spinării și talamusului. ◊ Cale spinotalamică = traiect al fibrelor nervoase care străbat măduva spinării, bulbul, puntea și pedunculii cerebrali, ajungând la talamus. – Din fr. spinothalamique, engl. spinothalamic.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spinotalamic
ACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la acustică. II. s. f. 1. ramură a fizicii care studiază natura și proprietățile sunetelor. 2. disciplină muzicală care studiază sunetele și legile perceperii lor. 3. calitate a audiției sunetelor într-o încăpere. (< fr. acoustique) Vezi definitia »
CAZUÍSTIC, -Ă, cazuistici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Bazat pe cazuistică (2), privitor la cazuistică. 2. S.f. Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de constiință si să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte si prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice. – Din fr. casuistique. Vezi definitia »
IÁMBIC, -Ă adj. (despre versuri) format din iambi. ♦ metru ~ = sistem de versificație având la bază iambul. (< fr. ïambique, lat. iambicus) Vezi definitia »
DIPLÓIC, -Ă adj. referitor la diploe. (< fr. diploïque) Vezi definitia »
AÚRIC, -Ă adj. (despre vele) în formă de trapez, în axa navei. (< fr. aurique, it. aurica) Vezi definitia »