șuiéț, șuiáță, șuiéți, -te, adj. și s.m. (reg.) 1. subțire, zvelt. 2. lungăreț. 3. (s.m.) varietate de crap, cu corpul lungăreț, aproape cilindric și cu capul ascuțit. Vezi definitia »

a ține la preț expr. a nu reduce nimic din suma cerută la vânzare. Vezi definitia »

ORBÉȚ, ORBEÁȚĂ, orbeți, -e, adj., s. 1. Adj., s. m. și f. (Ființă) care nu vede bine sau nu vede deloc; p. ext. cerșetor (orb²). ◊ Expr. A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău, fără a se uita unde lovesc. 2. S. m. Mamifer din ordinul rozătoarelor, asemănător cu cârtița, cu ochii ascunși sub piele, care trăiește sub pământ și se hrănește cu rădăcini; cățelul-pământului (Spalax microphtalmus). [Var.: orbéte s. m.] – Orb + suf. -eț. Vezi definitia »

BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – Cf. germ. Brandsohle. Vezi definitia »

CIOBULÉȚ, ciobulețe, s. n. Diminutiv al lui ciob. – Ciob + suf. -uleț. Vezi definitia »