Definita cuvantului splină
SPLÍNĂ, spline, s. f. 1. Organ anatomic intern, moale și spongios, de culoare roșie-violetă, situat în partea superioară stângă a cavității abdominale, care produce limfocite, anticorpi, depozitează sângele etc. ◊ Loc. adj. Fără splină = (despre animale) care este rezistent la fugă, care nu obosește; (despre oameni) care muncește intens fără să obosească. ◊ Expr. A i se pune cuiva splina =a simți dureri acute la splină, din cauza fugii, a mersului repede etc. 2. Plantă erbacee cu frunze în formă de splină (1) și cu flori galbene-aurii; splinuță (1) (Chrysosplenium altrenifolium). – Din ngr. splína.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu splină
ságă s.f. (reg.) miros urât. Vezi definitia »
XANTOMATÓZĂ s. f. proces distrofic care determină formarea de xantoame. (< fr. xanthomatose) Vezi definitia »
támbă, támbe, s.f. (reg.) vițel slab; om prost, nătâng. Vezi definitia »
TROMBARTERÍTĂ s. f. arterită obliterantă. (< fr. thrombo-artérite) Vezi definitia »
PSIHANALÍZĂ s.f. 1. Teorie psihologică și tehnică psihoterapică enunțată de Sigmund Freud, bazată pe analiza proceselor psihice inconștiente și pe conflictul dintre diferitele sfere ale psihicului (eul și libidoul). V. freudism. 2. Metodă de tratament al bolilor neuropsihice, bazată pe asociația liberă (bolnavul trebuind să relateze tot ce-i trece prin minte fără nici o reținere), pe analiza viselor și a unor reacții automate, în aparență neînsemnate. [< fr. psychanalyse, cf. gr. psyche – suflet, analysis – analiză]. Vezi definitia »