Definita cuvantului sponcă
SPÓNCĂ, sponci, s. f. 1. (Reg.) Copcă; agrafă; cataramă. 2. (Pop. și fam.; în loc. adv. și adj.) Pe sponci = (care este) în cantitate mică, puțin. – Din rus. sponka, ucr. špon'ka.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sponcă
BOÁLTĂ s. f. v. boltă. Vezi definitia »
poítră s.f. (reg.) zi care urmează după o sărbătoare (sau o precedă) și în care se face praznic. Vezi definitia »
TERÍNĂ, terine, s. f. (Livr.) Vas de pământ smălțuit folosit în bucătărie pentru fierberea, coptul sau păstrarea alimentelor. – Din fr. terrine. Vezi definitia »
SCHIZOFÍTĂ, schizofite, s. f. (La pl.) Grup de plante care au ca mod de reproducere diviziunea simplă; (și la sg.) plantă din acest grup. – Din fr. schizophytes. Vezi definitia »
LÚPTĂ, lupte, s. f. 1. Încăierare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele). ◊ Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri. ♦ (La pl.) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători. ◊ Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la parte superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare din părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. ♦ Fig. Ciocnire între două forțe care acționează în sens contrar. ◊ Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamental opuse. 3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra. 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere. – Lat. lucta. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z