Definita cuvantului spontan
SPONTÁN, -Ă, spontani, -e, adj. (Adesea adverbial) Care se face sau se produce de la sine, fără vreo cauză exterioară aparentă; care se face de bunăvoie, fără a fi silit de nimeni; care apare brusc, pe neașteptate. ♦ Care acționează cu promptitudine. ♦ Care nu este conștient. [Var.: spontanéu, -ée adj.] – Din fr. spontané, lat. spontaneus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spontan
ghismán / ghismánă (reg.) s. n. / s. f., pl. ghismáne Vezi definitia »
AMIGDALIÁN, -Ă adj. Referitor la amigdale. [Pron. -li-an. / < fr. amygdalien]. Vezi definitia »
bibán (bibáni), s. m. – Pește, baboi (Perca fluviatilis). Bg. biban (DAR; Scriban; Candrea). Vezi definitia »
ORGÁN1, organe, s. n.1. Parte din corpul unei ființe vii, care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții. ♦ Gură; p. ext. voce, glas. 2. Parte componentă a unui mecanism, a unei mașini, formată din una sau din mai multe piese, având o anumită funcție. 3. Fig. Mijloc, instrument de acțiune, de comunicare etc.; p. ext. exponent, reprezentant; mijlocitor. ♦ (Urmat de determinări care indică felul sau apartenența) Ziar, revistă. 4. Grup de persoane care îndeplinește o funcție politică, socială, administrativă etc.; instituție politică, socială, administrativă etc. reprezentată de aceste persoane. – Din ngr. órganon, it. organo, lat. organum, fr. organe, germ. Organ, rus. organ. Vezi definitia »
INTRAURBÁN, -Ă, intraurbani, -e, adj. Care se află sau are loc în interiorul unui oraș. [Pl.: -tra-ur-] – Intra1- + urban. Cf. it. intraurbano. Vezi definitia »