FRAUDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Defraudator; înșelător. [Cf. it. fraudatore]. Vezi definitia »

ÎNOTĂTÓR, -OÁRE, înotători, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană, ființă) care înoată, care știe să înoate. 2. S. f. Aripioară a peștelui sau a altor animale acvatice, care servește ca organ de propulsie și de stabilitate; aripă. – Înota + suf. -ător. Vezi definitia »

MONOPOLIZATÓR, -OÁRE adj. care monopolizează (1). (< fr. monopolisateur) Vezi definitia »

MUTATÓR s. n. 1. aparat, dispozitiv care transformă un curent alternativ în curent continuu sau invers; schimbător de fază sau de frecvență pentru un curent alternativ; schimbător de tensiune pentru un curent continuu. 2. (biol.) genă capabilă să sporească frecvența mutațiilor la alte gene. (< fr. mutateur) Vezi definitia »

PROCHÉSTOR, prochestori, s. m. Magistrat roman care exercita funcții financiare în provincii. – Din lat. proquaestor. Vezi definitia »